Examenul de bacalaureat 2025: Cum afectează noua structură elevii și școlile?

Timpul prezent

37 de profesori de la Colegiul Național „Sfântul Sava” din București i-au adresat o scrisoare deschisă ministrei educației, Ligia Deca, prin care solicită modificarea calendarului examenului de bacalaureat. În ciuda acestor cereri, ministra a declarat la TVR că nu se poate reveni la structura calendarului din anii anteriori. În anul școlar 2024-2025, care a început pe 9 septembrie și se va încheia pe 20 iunie 2025, Ministerul Educației a stabilit ca probele scrise de la bac să se desfășoare între 10 și 16 iunie. Profesorii atrag atenția asupra riscurilor pe care le implică organizarea examenului în timpul anului școlar, menționînd că această decizie va crea „disfuncționalități în desfășurarea procesului educațional.”

Am discutat cu Dorica Boltașu, profesoară de limba română la Colegiul Național „Iulia Hasdeu”, despre implicațiile organizării bacalaureatului înainte de încheierea anului școlar și despre argumentele profesorilor care au semnat scrisoarea deschisă.

De ce a fost decisă organizarea bacalaureatului înainte de încheierea anului școlar?
Dorica Boltașu: „În primul rînd pentru că şcoala nu este pregătită pentru a face faţă temperaturilor ridicate din iulie. Forma evaluării examenului de bacalaureat a ajuns atît de complicată, încît timpul în care copiii stau efectiv în sălile de clasă încinse depăşeşte 5-6 ore. Intră în sală la ora 8, subiectele se dau la ora 9, au la dispoziţie 3 ore, după aceea fiecare elev stă pînă i se scanează lucrarea de către profesor. Lucrările pot avea şi 20 de pagini. Prin urmare elevul ajunge să iasă din sala de examen la ora 14.00, la ora 15.00. Și suportă greu această presiune a temperaturii, a timpului, a emoţiilor. Pe de altă parte, în vara aceasta am asistat la un efort contra cronometru al şcolilor şi al tuturor factorilor implicaţi de a emite diplomele: a trebuit să eliberăm foarte repede diplomele ca să nu piardă copiii înscrierea la facultăţi. Iar cei care pleacă în străinătate au un termen şi mai scurt. Toţi aceşti factori au dus la luarea acestei decizii, o decizie, ca multe alte decizii ale ministerului din ultimii ani, care încearcă să repare o situaţie la care s-a ajuns tot ca urmare a unor decizii ale ministerului.”

Ce presupune organizarea examenului în timpul anului școlar?
„Să vă spun ce înseamnă un bacalaureat într-o şcoală mare, cum e şcoala în care predau eu. Avem nouă clase de-a XII-a. Asta înseamnă că avem nevoie de cel puţin 18-20 de săli pentru examen. De obicei vin şi vecinii noştri de la „Ady Endre”, deci mai avem nevoie de încă două săli. Dacă avem cîţiva elevi cu CES (cerinţe educaţionale speciale), ajungem undeva la 25 de săli, ceea ce înseamnă că fizic ocupăm toată şcoala. Patru zile nu se pot face ore cu ceilalţi elevi, care au încă ore. În afară de spaţiu, avem nevoie de cîte doi profesori în 25 de săli, deci 50 de profesori, plus încă 10, comisia, plus profesorii de pe culoar - practic, avem nevoie de toată cancelaria pentru bacalaureat. Deci: lăsăm alţi copii descoperiţi. Va fi foarte greu de realizat.”
Există riscul ca examenul de bacalaureat să se transforme într-un fiasco, așa cum avertizează profesorii de la Colegiul „Sfântul Sava”?
Dorica Boltaşu: „Nu, nu se va transforma într-un fiasco. Corpul profesoral are suficientă conştiinţă şi suportă presiunea copiilor şi a părinţilor astfel încît să-şi îndeplinească misiunea şi să fie un examen de bacalaureat aşa cum au fost şi cele de pînă acum. Singura problemă este că nu e o măsură care a luat în considerare toţi factorii. Ceilalţi copii vor pierde cel puţin o săptămînă de şcoală.”

Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral!

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin
Un produs Radio România Cultural